Your soul’s warmth, in Celsius degrees

Your soul’s warmth, in Celsius degrees

By:
Posted: December 28, 2012
Category: Lifestyle|Neuro
Comments: 0



If you suddenly feel like taking a hot bath or long for the soft blanket you carried around as a child, then you might just be going through a lonely phase and you are trying to compensate for the lack of social warmth.

Dacă simțiți brusc nevoia de o baie fierbinte sau de păturica pufoasă din copilărie, este posibil să traversați o perioadă singuratică în care încercați să compensați lipsa căldurii sociale.
Psychology Professor John A. Bargh, from the Yale University, claims that those daily habits that we subconsciously resort to do work. The physical felling of warmth creates comfort and belonging, thus scattering feelings of loneliness. That happens because temperature has a powerful impact on the way we perceive ourselves in relation to us, to those around us and to the environment. In a recent study published in Emotion, participants that were feeling alone were also more inclined to take frequent hot showers, in order to compensate for the social “coldness” from their lives.

Warm offices for happy employees

Geoffrey Ho from UCLA performed two studies that showed that employees working in warmer offices were much happier with their workplaces than their counterparts working in cooler offices. In order to assess that, the scientists conducted several interviews asking participants about their workplaces, while they were feeling cold or warm on their hands and feet. When they were cold, participants rated their workplaces more negatively.

There are regions of the brain that transpose physical wamth into psychological perceptions. In his experiment, John A. Bargh found out that participants’ activity in the insular cortex (the Richter scale of brain discomfort) increased when they were holding cold objects and decreased when the objects were warm. Even more, heat increased generosity and also influenced perception and moods.

Food or attachment?

Many of us use physical heat as a remedy, without even realizing it. One of the explanations is that we are trying to recreate the intra-uterine and first period of life conditions, when we were calmed down by feeling our mothers’ warmth. In a classical study led by psychologist Harry Harlow scientists studied macaque babies that were exposed to mother surrogates that offered them food or warmth (fur surrogate). The monkey babies invariably chose to spend their time with the warm surrogate that was resembling fur than with the colder one, to which they went only to get their food. This study shed new light on the importance of love and nurturing when raising a child, showing that they are at least as important as food.

Profesorul în psihologie John A. Bargh de la Universitatea Yale susține că aceste obiceiuri de zi cu zi la care apelăm din instinct chiar funcționează. Senzația fizică de căldură face ca sentimentele de singurătate să se  disipe, fiind înlocuite cu o senzație de confort și apartenență. Acest lucru se întâmplă deoarece temperatura are un impact puternic asupra felului în care ne percepem în raport cu noi înșine, cu cei din jurul nostru și cu mediul înconjurător. Într-un studiu recent publicat în revista Emotion, paticipanții care au declarat că se simțeau singuri aveau obiceiul de a face băi și dușuri fierbinți în mod frecvent pentru a compensa răceala socială din viața lor.

Birouri călduroase pentru angajați fericiți

În alte două studii conduse la UCLA de către cercetătorul Geoffrey Ho, angajații care lucrau într-un mediu călduros s-au declarat mai mulțumiți de locul lor de muncă decât cei care lucrau în birouri răcoroase. Pentru a afla acest lucru, oamenii de știință au făcut interviuri cu mai multe grupuri de persoane despre locul lor de muncă când acestea simțeau frig sau căldură la mâini și picioare. Atunci când le era frig, percepția lor asupra serviciului era negativă.

Unele regiuni ale creierului sunt adaptate să transpună senzațiile de căldură fizică în efecte psihologice. Atunci când și-a supus subiecții unei analize cu RMN funcțional, profesorul John A. Bargh a observat că activitatea din cortexul insular (scala Richter de discomfort a creierului) reacționează atunci când participanții au în mână obiecte reci și scade atunci când obiectele sunt calde. Mai mult decât atât, căldura stimulează generozitatea, dar afectează și percepția și starea de spirit.

Mâncare sau afecțiune?

Mulți dintre noi folosim căldura fizică ca și remediu fără măcar să ne dăm seama că asta facem de fapt. Una dintre explicațiile posibile este aceea că încercăm să reconstruim condițiile din viața intra-uterină și prima perioadă a vieții, atunci când ne linișteam numai când simțeam căldura mamei. Într-un studiu clasic condus de psihologul Harry Harlow s-au folosit maimuțe macaci expuse la un surogat de mamă care le oferea mâncare și un surogat din blană care le oferea căldură. Puii de maimuță au ales invariabil să își petreacă timpul cu surogatele calde, care imitau blana, decât cu cele reci, unde se duceau doar pentru a lua mâncarea. Acest studiu a avut un impact puternic asupra înțelegerii rolului iubirii și afecțiunii în creșterea unui copil, care este cel puțin la fel de important decât hrana.


Share this article with your friends!

Related Posts