Cercetarile de marketing traditionale se bazeaza pe obtinerea unui raspuns din partea consumatorului in faza post-rationala, desi aproximativ 98% din gandurile si actiunile noastre vin din subconstient. Aceste raspunsuri sunt filtrate si distorsionate, din pacate, de insusi actul de a gandi raspunsul. Neuromarketingul masoara reactia consumatorilor inainte ca mintea lor sa inceapa actul de rationalizare a deciziei. Acest lucru permite analiza si intelegerea reactiilor oamenilor fata de produse şi promotii, cu scopul de a rafina eforturile de marketing si a le face mai eficiente. Interviu cu Ana Iorga, Fondator Buyer Brain, Membru in boardul Neuromarketing Science and Business Association (NMSBA).

Ana Iorga a lansat in urma cu cinci ani Buyer Brain, compania care aduce “stiinta in marketing”. Mai exact, introduce neuromarketingul companiilor care urmaresc sa isi cunoasca mai bine clientii. A ajuns sa lucreze chiar si cu banci din India, care folosesc acest instrument pentru a-i atrage pe clientii din generatia tanara spre produsele de creditare.

Comportamentul cumpără­to­ru­lui în alegerea unui brand ţine foarte mult de obişnuinţa pe care acesta o are în utilizarea lui, este de părere Ana Iorga, fondatoarea Buyer Brain – primul laborator de neuromarketing din Europa de Est. Neuromarketingul ana­li­zează răspunsul consumatorului la inte­racţiunea cu anumiţi stimuli de marketing.

„Cumpărătorul este obişnuit ca atunci când găseşte la raft brandul preferat, să-l cumpere. Acest lucru este valabil atât în cazul cumpărătorului din România, dar şi în cazul cumpără­to­rului din Olanda sau din alte ţări. Brandul este foarte important. Este un shortcut în mintea noastră“, a spus Ana Iorga, invitată în cadrul emisiunii de business ZF Live.

În opinia acesteia, orice încercare de alegere a unui produs necunoscut prezintă un potenţial risc, iar creierul face tot posibilul să limiteze acest risc. Din această cauză, foarte mulţi consu­matori merg pe varianta cunoscută de produs fără a fi dispuşi să încerce ceva nou.

Ana Iorga a înființat anul trecut primul laborator de neuromarketing din Europa de Est și implicit România. Buyer Brain este un centru de cercetare de piață, unde nu ți se dau formulare și chestionare și nici nu participi la focus grupuri plicticoase. Ți se lipesc de scalp niste electrozi de EEG care monitorizează undele cerebrale, ți se atașează un sensor de GSR pe piele (detectorul de minciuni), ochelari cu funcție de eye-tracking (pentru a identifica punctele de focalizare a atenției vizuale) și ești monitorizat în timp ce urmărești diferite tipuri de conținut vizual.

Suntem înconjurați de publicitate și de reclame. Le vedem la tot pasul, le auzim pretutindeni și ne deranjează. Dar v-ați gândit vreodată de ce ne deranjează? Pentru că nu sunt croite exact pe dorințele noastre. Ana Iorga vrea să schimbe acest lucru cu ajutorul neuroștiinței. Este fondatoarea Buyer Brain, o companie care îmbină neuroștiința cu marketingul, iar noi am stat de vorbă cu ea.

Investors’s Dinner este un concept dezvoltat de două programe de accelerare, RICAP și SprintPoint, care, într-o prima etapă, se adresează unora dintre cele mai bune echipe care au finalizat programele de accelerare și sunt gata să ajungă cu produsele pe piață.

Plata cu banii jos este dureroasă. Când numeri banii pe care trebuie să îi dai, se activează centrii care decodifică durerea, explică specialiştii în domeniul neuromarketingului. Nu acelaşi lucru se întâmplă la plata cu cardul, când neplăcerea este mai atenuată. De aici şi dependenţa tot mai mare faţă de plăţile digitale, de care mii de români au devenit conştienţi, în weekend, când un test de incendiu a ars sistemul informatic al ING.

Când se apropie Crăciunul, cumpărăturile devin o bucurie şi, în acelaşi timp, un motiv de stres pentru oamenii care aleargă încolo şi încoace după cadouri, produse alimentare sau alte lucruri mărunte, dar importante de Sărbători. Neurocercetătorul Leon Zăgrean a explicat, printre altele, cum reacţionează creierul uman la această atmosferă a cumpărăturilor de iarnă.

La nivelul creierului, în momentul în care vrei să cumperi un produs există o “bătălie” între plăcerea pe care o câştigi prin achiziţionarea produsului şi durerea pe care o percepi în momentul în care plăteşti produsul respectiv. S-au făcut studii care au arătat că, dacă plăteşti cu bani lichizi, centrul care codifică durerea devine activ, iar această durere este mai mare dacă plăteşti cash decât dacă plăteşti cu cardul sau dacă plăteşti online. La plata online durerea este aproape zero, nu o simţi, a spus Ana Iorga, de la Buyer Brain, în cadrul ZF Live

Creierul uman foloseşte doar 2% din energie pentru activitatea conştientă, cea mai mare parte a resurselor sale fiind dedicată subconştientului. Din acest motiv, majoritatea cercetărilor de piaţă nu pot desluşi adevăratele preferinţe ale oamenilor, dat find că reacţiile faţă de un produs sunt, de multe ori, imposibil de explicat în cuvinte.

Cultul proprietății este înlocuit de o nouă tendință în cultura de consum, care pune accent nu pe posesia a cât mai multor bunuri, ci pe accesul la acele bunuri în condiții și la prețuri mult mai rezonabile. Sisteme ca cele de închiriat biciclete, site-uri precum Coach Surfing sau utilizarea colaborativă mută atenția de pe individ pe comunitate, dând naștere unor noi forme de micro-afaceri.

Încă incipient și controversat din cauza utilizării aparaturii de citire neuronală în studiile de marketing, neuromarketingul ar putea fi un nou “the next big thing”. Singurul specialist în devenire din România este Ana Iorga, care se pregătește să lanseze o divizie de NM în cadrul agenției de publicitate Lemon.

Neuromarketingul este un domeniu în curs de dezvoltare bazat pe aplicarea cunoștințelor și a instrumentarului din neuroștiințe în cercetările de marketing. Pe scurt, el s-a născut din ideea că creierul nostru folosește doar 2% din energie pe activitatea conștientă, alocând restul resurselor procesării subconștiente. Tot pe scurt, cercetările de neuromarketing caută, printre altele, indicatori cerebrali cu privire la feedbackul unui consumator asupra unui produs.

Istoria omenirii este marcată de numeroase schimbări de perspectivă ce au avut loc la nivel de societate şi care au dus la transformări radicale. În ştiinţă, Thomas Kuhn a denumit aceste transformări „schimbări de paradigmă”, printre exemple numărându-se tranziţia de la fizica newtoniană la perspectiva relativistă elaborată de Einstein şi „revoluţia cognitivă” ce a înlocuit perspectivele behavioriste referitoare la comportamentul uman.

Buyerbrain pregătește prima cercetare comercială de neuromarketing din România, în cadrul căreia va testa percepția consumatorilor cu privire la miere, ca și categorie de produs.
Neuromarketingul reprezintă un domeniu emergent al marketingului, care oferă o alternativă pentru cercetările tradiționale de piață (bazate pe chestionare și focus grupuri), prin folosirea tehnologiei specifică neurologiei și neuroștiințelor – Electroencefalograf (EEG), Galvanic Skin Response și ochelarii cu funcție de eye-tracking.

Neuromarketing-ul reprezintă un domeniu în curs de dezvoltare care “studiază răspunsurile consumatorilor la stimulii de marketing prin utilizarea tehnicilor de neuroimagistică cum ar fi rezonanţa magnetică nucleară, electroencefalografia sau magnetoencefalografia. Astfel, este măsurată activitatea cerebrală din anumite arii ale creierului pentru a investiga modul în care consumatorii iau decizii și legătura dintre procesul decizional și ariile creierului uman.”

Ana Iorga, unul din pionierii neuromarketing-ului in Romania, a descoperit domeniul intamplator, in timp ce consulta niste publicatii americane de advertising si comunicare. Un moment de Evrika, Ana dandu-si atunci seama ca ar putea imbina marketing-ul cu medicina, avand studii in ambele domenii: Medicina la Carol Davila, iar MBA-ul (cu dubla specializare – finante si marketing) la Universitatea Ottawa din Canada.

Intri dupa o paine, dar ajungi acasa cu cosul plin de alte produse. Cumparaturile in supermarket dau omului modern batai serioase de cap.

Iar comerciantii ne dau uneori impresia ca parca intentionat ii deruteaza pe clienti pana ajung sa ii frustreze de-a dreptul.

Cu toate acestea, exista o noua tehnologie, prezentata la Bucuresti, care incearca sa repare mersul la cumpraturi cu ajutorul realitatii virtuale.